RON
Blog

Pete hepatice

Vitamin360
Vitamin360
03.02.2026 14:50

Corpul nostru este o pânză pe care trecerea timpului pictează fără milă propriile „semne”. Organismul reacționează sensibil la schimbările din mediul înconjurător — așa cum mâinile unui tâmplar sunt asprite de lemn sau pielea unui cățărător se poate răni frecvent, tot astfel suntem expuși constant efectelor soarelui. Iar aceste influențe se acumulează odată cu anii.

Urmele timpului și ale luminii solare nu lasă doar povești pe mâinile sau pe chipul nostru, ci și semne vizibile pe piele. Printre acestea se numără decolorările maronii cunoscute popular sub denumirea de pete hepatice: petele solare și hiperpigmentarea generală. Deși nu sunt periculoase, pentru mulți reprezintă o provocare estetică și ridică o întrebare importantă: cum putem susține mecanismele naturale de protecție ale pielii — inclusiv cu ajutorul suplimentelor alimentare?

În articolul de astăzi căutăm răspunsuri la aceste întrebări și abordăm marea dilemă: ce legătură au, de fapt, petele hepatice cu ficatul?

De ce trebuie să te protejezi de soare?

Radiația solară este esențială pentru viață – fără ea nu ar exista oxigen și nici vitamina D – însă declanșează și procese biochimice invizibile în piele, care pe termen lung pot fi dăunătoare.1 Radiațiile UV au un impact deosebit de puternic asupra celulelor – reprezintă una dintre cauzele principale ale îmbătrânirii pielii, ale petelor pigmentare și chiar ale modificărilor tumorale.

Procesul de „photoaging”

Pentru a înțelege mecanismul hiperpigmentării, trebuie să fii familiarizat(ă) cu mecanismul „photoaging” (adică îmbătrânirea indusă de lumină).2

Să începem cu cea mai mică „cărămidă”: ce este, de fapt, lumina?

Lumina este o radiație electromagnetică, care are atât natură corpusculară, cât și ondulatorie.3 Particulele ei se numesc fotoni. Când radiația care vine de la Soare ajunge la piele, în realitate fotoni cu energie mare se „ciocnesc” de celulele de la suprafața pielii.

În practică, lucrurile sunt mult mai complicate, pentru că fotonul nu este, de fapt, o particulă „clasică”, dar nu intrăm acum în detalii. Important este că lumina poate fi clasificată după lungimea de undă4:

  • Infraroșu (IR, >700 nm): oferă senzația de căldură și reprezintă aprox. 50% din radiație.
  • Lumină vizibilă (400–700 nm): cea percepută de ochi și reprezintă aprox. 40% din radiație.
  • Ultraviolet (UV, 100–400 nm): doar aprox. 5–10%, dar cu importanță biologică majoră. Se împarte astfel:
    • UVA (320–400 nm): pătrunde mai adânc, îmbătrânește pielea.
    • UVB (280–320 nm): provoacă leziuni ADN în stratul superficial, dar declanșează și sinteza vitaminei D.
    • UVC (100–280 nm): este filtrat de stratul de ozon, deci nu ajunge la noi. Are proprietăți puternice antiinfecțioase, dar este foarte agresiv pentru celule; contactul direct cu pielea este interzis. O astfel de lumină emit anumite lămpi UV folosite pentru sterilizare, în tratarea apei și în laboratoare.
  • Alte radiații:
    • Raze X, gamma: atmosfera le absoarbe aproape complet.
    • Unde radio: sunt și ele prezente, dar sunt mai puțin relevante biologic.

Fiecare tip de radiație menționat mai sus este alcătuit din fotoni:

  • lungimile de undă scurte sunt formate din fotoni cu energie mare (gamma, raze X, UV),
  • lungimile de undă lungi sunt formate din fotoni cu energie redusă (unde radio, microunde).

Fotoni UV cu lungime de undă scurtă au energie mare, de aceea pot deteriora ADN-ul – provocând stres oxidativ. Ca exemplu de contrast: radiația UVB este o sabie cu două tăișuri, deoarece pe de o parte, în cantități mari, distruge, iar pe de altă parte, în cantități mici, este principalul regulator al producerii vitaminei D în organism.

Mai trebuie să știi că organismul se apără prin producerea pigmentului brun: melanina5 împotriva efectelor nocive ale radiațiilor UV. Aceasta absoarbe și împrăștie fotonii UV, protejând ADN-ul de deteriorarea directă. Cantitatea și tipul melaninei determină culoarea pielii și eficiența protecției. De aceea, în țările unde radiația solară este mai puternică, oamenii se nasc, în general, cu o piele mai închisă la culoare.

Cum apare pata hepatică?

Petele hepatice sunt consecința acumulării excesive de melanină. „Comutatorul” acestui proces: expunerea excesivă la UV (expunerea la soare și solarul), schimbările hormonale sau predispoziția genetică. Așadar, pata hepatică este, de fapt, o leziune cutanată pigmentată benignă, care apare în principal pe zonele expuse la soare (față, dosul mâinilor, umeri, brațe).6

Deci pata hepatică nu are nicio legătură cu ficatul! Sunt pete maronii, plate, cu margini bine delimitate, care pot varia ca dimensiune de la câțiva milimetri până la câțiva centimetri. Nu ies în relief și, de obicei, nu provoacă disconfort.

Pata solară și pata hepatică sunt, practic, același fenomen, însă melasma este puțin diferită.

Melasma este o hiperpigmentare de origine hormonală, care apare frecvent în sarcină sau în urma tratamentelor hormonale.7 Sunt pete maronii simetrice, care afectează doar fața – motiv pentru care sunt numite adesea „pete de sarcină”.

Petele hepatice nu trebuie confundate nici cu pistruii, deoarece pistruii au o origine genetică.

Revenind la radiațiile UV: actorul-cheie în apariția petelor hepatice este eliberarea de specii reactive de oxigen provocată de radiația UVA.8 Aceste molecule „fură” electroni din componentele pielii sănătoase (membrana celulară, colagen și proteine), deteriorându-le. După lezarea celulelor, se declanșează un răspuns inflamator, care în final duce la acumularea locală de melanină.

Cum influențează hormonii formarea pigmentului?

De ce pot apărea hiperpigmentări de origine hormonală: melasme?

Există un așa-numit hormon de stimulare a melanocitelor (MSH), produs de glanda pituitară. Nivelul lui crește în principal sub influența radiațiilor UV, dar este influențat și de schimbările hormonale.7 De exemplu:

  • Estrogenul și progesteronul cresc activitatea melanocitelor, astfel încât se produce mai multă melanină. De aceea, melasma este frecventă în sarcină („masca sarcinii”) și în timpul administrării contraceptivelor hormonale.
  • Știi deja: stresul crește mediatorii inflamatori, care pot provoca indirect modificări de pigmentare. Interesant: MSH provine din aceeași proteină precursor ca hormonul adrenocorticotrop (ACTH). Iar ACTH crește în situații de stres, ceea ce poate duce la creșterea MSH în perioadele stresante.
  • Hiperfuncția sau hipofuncția tiroidei poate fi, de asemenea, asociată cu tulburări de pigmentare.

Ce poți face împotriva petelor hepatice/melasmei?

Protecția împotriva petelor hepatice se găsește, în esență, în apărarea împotriva radicalilor liberi. Aici intervin antioxidanții, care pot dona electroni celulelor afectate, sprijinind astfel regenerarea. În plus, pot preveni în mod direct deteriorarea.9

Antioxidanții acționează, în general, asupra tuturor celulelor. Pentru sănătatea pielii, ar merita să suplimentezi antioxidanți mai specifici pentru celulele epiteliale și melanocite (celulele care produc melanina).

În piele, deosebit de eficienți sunt următorii antioxidanți:

  • Vitamina C (acid ascorbic)10-12 : este cunoscută pentru efectele de susținere generală a sănătății și de întărire a sistemului imunitar. Participă, ca cofactor, la aproape toate procesele biochimice majore. Cu alte cuvinte, organismul folosește vitamina C pentru ca anumite reacții să se desfășoare corect. Dintre acestea, merită evidențiat efectul asupra activității enzimei tirozinază, prin care vitamina C reduce direct producția de melanină. Ca efect specific pentru piele, stimulează sinteza colagenului și îmbunătățește regenerarea cutanată, contribuind simultan la estomparea petelor pigmentare și la menținerea structurii tinere a pielii.
  • Vitamina E (tocoferol)13,14: antioxidant liposolubil care se integrează în stratul dublu fosfolipidic al membranei celulare. Deoarece membrana este prima linie de apărare a celulelor, aici se resimte cel mai mult deteriorarea indusă de UV. Acizii grași pot deveni, sub stres oxidativ, specii reactive de oxigen – proces numit peroxidare lipidică. Vitamina E poate împiedica acest proces, protejând stabilitatea membranei celulare. În plus, funcționează sinergic cu vitamina C: își potențează reciproc efectul antioxidant, intensificând protecția pielii.
  • Niacinamidă (vitamina B3)15-17: în formarea petelor hepatice, există un aspect cheie: melanocitele produc melanina, însă aceasta nu rămâne acolo; organizată în „săculeți”, este transferată în keratinocite, principalele celule ale epidermei. Aici intervine vitamina B3: niacinamida. Niacinamida blochează sau reduce transferul melanozomilor din melanocite către keratinocite. Rezultatul poate fi un ton mai uniform al pielii, estomparea petelor pigmentare și prevenirea apariției unor pete noi.
  • Polifenoli (catechine din ceai verde, resveratrol, quercetină)18-20: sunt antioxidanți puternici, cu efecte antiinflamatoare, cu acțiune mai generală.
  • Coenzima Q10 (ubichinonă)21: cofactor esențial în producerea de energie a celulelor, care funcționează totodată ca antioxidant puternic. Acționează în special asupra mitocondriilor – „centralele energetice” ale celulelor – unde susține producția de energie și neutralizează radicalii liberi. Astfel, în mitocondriile tuturor celulelor contribuie la protejarea celulelor epiteliale și la menținerea sănătății celulare.
  • Carotenoizi (beta-caroten, licopen, luteină)22,23: sunt deosebit de eficienți în piele și în retina ochiului, unde pot absorbi fotonii UV și funcționează ca un scut antioxidant.

Pe baza acestora: recomandarea Vitamin360

Deoarece suplimentarea pentru petele hepatice presupune doze mai mari de vitamine, merită aplicată sezonier. Pe parcursul anului, un multivitamin de bază, echilibrat ar fi suficient, deoarece asigură prezența constantă a micronutrienților fără riscul de supradozare. Vara însă, când pielea este expusă la o încărcătură UV mai mare, poate fi justificată creșterea dozelor pentru anumiți antioxidanți și vitamine specifice pielii.

Tot anul folosește: Now Foods Daily Vits – Multivitamin. Now Foods Daily Vits este un multivitamin echilibrat, cu doze mai reduse, pe care îl poți lua pe tot parcursul anului.

Vara, fă pauză de la Daily Vits și treci la un multivitamin cu dozaj mai ridicat: Life Extension Two-Per-Day Multivitamin și Minerale.

Vara, ca supliment pe lângă multivitamin, folosește:

Pe lângă acest „pachet” de suplimente, merită să folosești extern, ulei cu vitamina E: Now Foods Ulei cu vitamina E (118 ml). Strict seara, 1–2 picături, aplicate direct pe petele hepatice (partea superioară a obrajilor, frunte, zona deasupra buzei superioare, dosul mâinilor sau decolteu). Nu este recomandat sub cremă cu SPF, deoarece uleiul cu vitamina E poate crește fotosensibilitatea prin oxidare, iar stratul uleios (pe care îl creează vitamina E) poate reduce aderența produsului de protecție solară. De aceea, folosește-l mai bine seara.

Deoarece recomandarea de suplimentare pentru vară conține antioxidanți în doze mai mari, este indicat să o urmezi 3–4 luni (din mai până în septembrie). Din toamnă, poți reveni la Daily Vits sau la un multivitamin cu dozaj mai moderat.

Excluderea altor cauze

Deși suplimentele alimentare pot susține organismul în general, ele nu înlocuiesc un consult medical corect

Așa cum am menționat, apariția petelor hepatice poate fi influențată nu doar de factori externi, ci și de hormoni. Pentru a le identifica, sunt esențiale controalele medicale regulate. Iar pentru tratament, ai nevoie de monitorizare adecvată și, dacă este necesar, de terapie țintită.

Este important să fii atent(ă) la semnalele și schimbările corpului tău. Baza tratării problemelor dermatologice este depistarea timpurie: controlul dermatologic periodic nu este doar recomandat, ci ar trebui să fie, în realitate, obligatoriu.

Surse utilizate ⋙
  1. D'Orazio J, Jarrett S, Amaro-Ortiz A, Scott T. UV radiation and the skin. Int J Mol Sci. 2013 Jun 7;14(6):12222–48. doi: 10.3390/ijms140612222. PMID: 23749111; PMCID: PMC3709783.
  2. Hooda R, Madke B, Choudhary A. Photoaging: Reversal of the Oxidative Stress Through Dietary Changes and Plant-Based Products. Cureus. 2023 Apr 9;15(4):e37321. doi: 10.7759/cureus.37321. PMID: 37182009; PMCID: PMC10168638.
  3. Armstrong FA. Photons in biology. Interface Focus. 2013 Oct 6;3(5):20130039. doi: 10.1098/rsfs.2013.0039. PMCID: PMC3915828.
  4. https://science.nasa.gov/ems/09_visiblelight/
  5. Schlessinger DI, Rahimi N, Schlessinger J. Biochemistry, Melanin. [Updated 2025 Jul 14]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459156/
  6. Choi W, Yin L, Smuda C, Batzer J, Hearing VJ, Kolbe L. Molecular and histological characterization of age spots. Exp Dermatol. 2017 Mar;26(3):242–248. doi: 10.1111/exd.13203. PMID: 27621222; PMCID: PMC5342934.
  7. Basit H, Godse KV, Al Aboud AM. Melasma. [Updated 2023 Aug 8]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459271/
  8. de Jager TL, Cockrell AE, Du Plessis SS. Ultraviolet Light Induced Generation of Reactive Oxygen Species. Adv Exp Med Biol. 2017;996:15–23. doi: 10.1007/978-3-319-56017-5_2. PMID: 29124687.
  9. Stone WL, Pham T, Mohiuddin SS. Biochemistry, Antioxidants. [Updated 2023 May 1]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541064/
  10. Wang K et al. Role of Vitamin C in Skin Diseases. Front Physiol. 2018;9:819.
  11. Boo YC. Ascorbic Acid (Vitamin C) as a Cosmeceutical to Increase Dermal Collagen for Skin Antiaging Purposes. Antioxidants. 2022;11(9):1663.
  12. Sanadi RM, Deshmukh RS. The effect of Vitamin C on melanin pigmentation: A systematic review. J Oral Pathol Microbiol. 2021.
  13. Fuchs J et al. Effects of oral vitamin E and β-carotene supplementation on ultraviolet radiation–induced oxidative stress in human skin. Am J Clin Nutr. 2004;80(5):1270–1275.
  14. Mahfoudh M et al. The Epitome of Antioxidants Against UV Photodamage: Vitamin E Use in Skin Protection. J Dermatol Res. 2025;6(2):1–9.
  15. Hakozaki T et al. The effect of niacinamide on reducing cutaneous pigmentation and suppression of melanosome transfer. Br J Dermatol. 2002;147(1):20–31.
  16. Oblong J, Matts PJ. A Review of the Range of Effects of Niacinamide in Human Skin. Int J Cosmet Sci. 2010.
  17. Somboon K et al. Enhancing Niacinamide Skin Penetration via Other Skin Brightening Agents. Int J Mol Sci. 2025;26(4):1555.
  18. Kumar V et al. Antioxidants for Skin Health. Recent Advances in Food, Nutrition & Agriculture. 2024. PMID: 39108105.
  19. Tomas M et al. The state of the art in anti-aging: plant-based phytochemicals for skin care. Immun Ageing. 2025;22:5.
  20. Febrinasari RP et al. Green tea as a cosmetic agent for skin aging: A scoping review. Universitas Sebelas Maret. 2024.
  21. Lain ET et al. The Role of Coenzyme Q10 in Skin Aging. J Clin Aesthet Dermatol. 2024;17(8):50–55. PMID: 39148958.
  22. Stahl W, Sies H. β-Carotene and other carotenoids in protection from sunlight. Am J Clin Nutr. 2012;96(5):1179S–1184S.
  23. Grether-Beck S et al. Oral supplementation with lycopene or lutein protects skin against UV radiation. Br J Dermatol. 2017;176(5):1231–1240.

Among our articles written by our nutrition expert, you'll find product reviews and helpful tips on healthy living and prevention.

Our most popular articles: