Măceșul este planta de elecție în medicina tradițională. Studiile au confirmat că poate îmbunătăți sănătatea pielii, a ficatului, a rinichilor, bolile inflamatorii și problemele cardiovasculare. O mare parte din efectele sale se datorează proprietăților antioxidante.
Măceșul conține o serie de ingrediente active antioxidante, inclusiv vitamina A, vitamina C, fenoli și acizi grași nesaturați antiinflamatori. Acestea ajută la protejarea împotriva radicalilor liberi care deteriorează celulele. Acești radicali liberi deteriorează celulele (sustrag electroni din celule) în timpul stresului oxidativ. Antioxidanții furnizează electroni celulelor afectate, deoarece fiecare antioxidant poate furniza electroni la ritmuri diferite, astfel încât cu cât o plantă conține mai mulți antioxidanți diferiți, cu atât este mai eficientă în protejarea împotriva radicalilor liberi.
Radicalii liberi sunt eliberați și de toxine, radiațiile UV, însă procesele interne ale organismului produc, de asemenea, radicali liberi. Celulele inflamatorii (care sunt responsabile de vindecarea rănilor și de combaterea infecțiilor) deteriorează, de asemenea, celulele prin producerea de radicali liberi - celulele deja afectate sau infecțiile cauzate de rană, dar pot deteriora și celulele sănătoase prin inflamație excesivă sau procese autoimune, ceea ce poate declanșa o serie de procese patologice care pot deveni ulterior boli. Împotriva acestora protejează antioxidanții.
În ceea ce privește conținutul de antioxidanți, măceșul este remarcabil, având un conținut antioxidant divers și excepțional. Deoarece inflamația stă la baza multor boli cardiovasculare, măceșul poate ajuta la prevenirea acestora.
Obezitatea este un factor predispozant pentru bolile cardiovasculare (accident vascular cerebral, diabet, hipertensiune, infarct etc.), însă, în mod surprinzător, un studiu nou sugerează că măceșul poate ajuta și la controlul greutății. Pentru a înțelege acest lucru, este important să știm că țesutul adipos are două tipuri diferite de celule: țesut adipos alb și țesut adipos brun. Țesutul adipos alb este responsabil pentru stocarea grăsimii, în timp ce țesutul adipos brun contribuie la producerea energiei prin generarea de căldură, fiind esențial pentru producerea de energie. O parte din țesutul adipos alb poate fi transformat în țesut adipos brun, care arde calorii, lucru ce are loc atunci când energia este insuficientă (suntem în deficit caloric). Studiile au arătat că măceșul stimulează brunificarea țesuturilor adipoase albe. Iar prin slăbire, riscul de boli cardiovasculare este redus și mai mult.
În plus, măceșul are și efecte protectoare asupra articulațiilor, ceea ce poate îmbunătăți sănătatea persoanelor cu artrită. Datorită proprietăților sale antioxidante și a unui ingredient activ specific care reduce inflamația și hidratează articulațiile, în special cele afectate.
Datorită proprietăților sale antioxidante și a unui ingredient activ specific care reduce inflamația și hidratează articulațiile, în special cele afectate. Proprietățile sale antioxidante și hidratante pot reda fermitatea și elasticitatea pielii.
Măceșul este cel mai frecvent disponibil sub formă de pulbere, majoritatea studiilor utilizând o doză de 5-10 grame. Ar trebui consumat împreună cu mesele.
Studiile au analizat și efectele adverse ale pulberii de măceș până la 40 de grame, fără efecte secundare semnificative în afară de diaree.