RON
Blog

Vitamine pentru creier împotriva demenței

Vitamin360
Vitamin360
09.01.2026 11:29

Demența nu înseamnă doar pierderi de memorie, ci reprezintă un proces complex de degradare a sistemului nervos, ale cărui mecanisme exacte ridică și astăzi numeroase semne de întrebare. Înaintarea în vârstă este unul dintre cei mai importanți factori de risc care favorizează apariția bolii. Privind situația mai atent, devine evident că creșterea speranței de viață în lumea modernă este o sabie cu două tăișuri: pe de o parte, este o realizare remarcabilă faptul că trăim din ce în ce mai mult, pe de altă parte, acest progres este însoțit de o creștere constantă a numărului persoanelor afectate de demență. Conform estimărilor, până la mijlocul acestui secol, numărul cazurilor ar putea chiar să se tripleze.¹,²

Articolul de față nu își propune să ofere soluții pentru tratarea demenței, ci urmărește să atragă atenția asupra faptului că anumite obiceiuri de viață și suplimente alimentare pot contribui la reducerea riscului de apariție a acestei afecțiuni. În centrul atenției se află așa-numitele „vitamine pentru creier” – substanțe naturale și nutrienți care pot ajuta la menținerea sănătății creierului, susțin funcțiile cognitive și pot contribui la păstrarea clarității mentale pe termen lung.

Ce este, de fapt, demența?

Deși termenul demență este considerat astăzi tot mai depășit, specialiștii preferă denumirea de tulburare neurocognitivă majoră (MND), fiindcă reflectă mai fidel complexitatea cauzelor și diversitatea clinică a tabloului. MND nu înseamnă doar „îmbătrânire cu uitare”, ci o degradare extinsă a funcțiilor sistemului nervos.3

Noțiunea include modificările produse de acumulări proteice (de exemplu: demența din boala Alzheimer, Huntington sau cea asociată bolii Parkinson), dar și formele de cauză vasculară (ex. post-infarct), legate de infecții (ex. HIV) ori apărute în urma consumului de substanțe.4

În spatele acumulărilor proteice se află leziuni celulare inflamatorii și factori genetici, iar demențele infarctuale, infecțioase și cele induse de substanțe au un numitor comun: prezența inflamației.5,6

De ce înaintarea în vârstă crește riscul?

Toți factorii menționați mai sus tind să se intensifice odată cu vârsta. De ce?

  • La vârste înaintate sunt mai frecvente ateroscleroza, hipertensiunea și micile infarcte cerebrale, care reduc perfuzia creierului și favorizează apariția demenței vasculare. La acestea se pot adăuga diabetul și alte boli cardiovasculare – care cresc și mai mult riscul.9
  • Odată cu îmbătrânirea, crește sinteza proteinelor „defecte” (de exemplu beta-amiloid și tau). Procesul este însoțit de inflamație și, printr-un mecanism de auto-amplificare, poate încuraja depunerea și acumularea acestor proteine.8
  • Pierderea treptată a neuronilor și slăbirea capacității de regenerare a creierului sunt, de asemenea, parte din procesul de îmbătrânire. În boala Alzheimer, de pildă, înainte ca simptomele clinice să devină vizibile, o parte semnificativă a neuronilor (chiar 50–60%) poate să dispară „în tăcere”.7

De ce ajută antrenamentul mental și mișcarea?

Numeroase studii arată că, în rândul celor care fac constant efort intelectual sau sport în mod activ, demența apare mai rar.10-14

Jocurile de memorie, puzzle-urile, învățarea unei limbi, exercițiile de calcul – sau orice deprindere nouă – creează conexiuni neuronale care înainte nu existau. Astfel, creierul devine mai flexibil în fața leziunilor și își poate păstra funcționalitatea mai mult timp.

Activitatea fizică îmbunătățește circulația cerebrală, reduce procesele inflamatorii și stimulează formarea de noi celule nervoase în hipocamp (centrul memoriei).

Împreună, antrenamentul mental și cel fizic cresc ceea ce se numește „rezervă cognitivă” – un fel de „scut” care întârzie apariția simptomelor chiar și atunci când în creier există deja modificări patologice.

Rezerva cognitivă: să explicăm pe larg.

Conceptul de „rezervă cognitivă” a intrat în gândirea științifică la finalul anilor 1980 și începutul anilor 1990, în principal datorită lui Yaakov Stern și colaboratorilor. Ideea de bază: creierul poate compensa leziunile și modificările dacă, de-a lungul vieții, „construim” suficientă rezervă prin învățare, activitate intelectuală, muncă și relații sociale.15-18

Cu alte cuvinte, după anumite deteriorări, organismul poate folosi rețele neuronale alternative pentru a contrabalansa simptomele. Asta explică și de ce severitatea modificărilor nu se vede mereu imediat în simptome. De exemplu, la două persoane pot apărea modificări asemănătoare celor din Alzheimer, însă la una simptomele apar mai târziu, deoarece are o rezervă cognitivă mai mare.

Confirmând observațiile lui Yaakov Stern, mai multe studii de referință raportează că educația și activitatea intelectuală întârzie apariția simptomelor clinice.16-18 În plus, sintezele de tip review confirmă că efectul protector al rezervei cognitive este semnificativ statistic.

Ce stimulează rezerva cognitivă?

Așa cum am sugerat deja: rezerva cognitivă nu este influențată de un singur factor, ci de o combinație de obiceiuri de viață: învățare, provocări intelectuale, mișcare regulată, relații sociale și un stil de viață sănătos. Împreună, acestea construiesc „scutul” care poate amâna apariția simptomelor demenței.

În ceea ce privește alimentația, cercetătorii au constatat că o dietă bogată în antioxidanți și acizi grași omega-3 reduce inflamația și protejează neuronii.19,20

Cortizolul (hormonul stresului) afectează formarea rezervei cognitive. Metodele adecvate de gestionare a stresului (mindfulness, yoga) pot reduce efectele nocive ale cortizolului, crescând astfel rezerva cognitivă.21-23

Poate unul dintre cei mai subestimați factori este somnul. Consolidarea memoriei este strâns legată de rezerva cognitivă: când înveți ceva nou, apar conexiuni noi (sinapse) între neuroni. În timpul somnului, aceste conexiuni se întăresc, informațiile se ordonează și devin stabile – acesta este procesul de consolidare a memoriei. De aceea, somnul nu înseamnă doar odihnă, ci contribuie activ la rezistența creierului și la menținerea funcționării pe termen lung.24,25

Ce procese biochimice reglează rezerva cognitivă?

Pentru formarea rezervei cognitive este nevoie de:

  • Întărirea conexiunilor dintre neuroni – „hormonii”-cheie ai acestor conexiuni: acetilcolina (mediator important în comunicarea neuromusculară), serotonina („hormonul fericirii”) și dopamina („hormonul recompensei”).
  • Formarea de noi neuroni – „hormonii”-cheie: BDNF (Brain-Derived Neurotrophic Factor) și NGF (Nerve Growth Factor).
  • Reducerea inflamației – inflamația cronică scade rezerva cognitivă. Concentrațiile crescute de citokine inflamatorii afectează neuronii. Aici pot ajuta substanțele cu efect antiinflamator.
  • O protecție antioxidantă adecvată – radicalii liberi deteriorează neuronii. Acești „toxici” pot apărea chiar ca rezultat al proceselor biochimice cotidiene. Rolul antioxidanților este protecția împotriva stresului oxidativ, pe care o poți obține din alimentație sau din suplimente.
  • Un metabolism celular eficient – „O alimentare energetică bună a creierului este esențială pentru menținerea rezervei cognitive, de aceea este crucial ca micile „motoare” ale celulelor, mitocondriile, să funcționeze sănătos și eficient. Vestea bună este că există compuși naturali care susțin țintit funcția mitocondrială și pot contribui la protecția pe termen lung a sistemului nervos.”

Suplimente care pot întări rezerva cognitivă

Printre suplimentele care pot susține rezerva cognitivă se numără ginkgo biloba, panax ginseng, fosfatidilcolina, acizii grași omega-3, diverse vitamine din complexul B, precum și antioxidanți – de exemplu vitaminele E și C.26-39 Aceste ingrediente nu au doar proprietăți generale neuroprotectoare, ci, conform cercetărilor, pot contribui și la menținerea memoriei, îmbunătățirea concentrării și la funcționarea flexibilă a conexiunilor dintre neuroni.

Efectele lor se pot manifesta pe una sau pe toate cele 5 căi menționate (hormonal – ex.: stimularea dopaminei; regenerare neuronală – ex.: stimularea NGF; antiinflamator; antioxidant; stimularea mitocondriilor) și astfel își pot exercita acțiunea.

Ce suplimente pot reduce acumularea de proteine?

Așa cum am menționat, în multe cazuri demența este legată de agregarea proteinelor. În prezent, unele medicamente și substanțe aflate în dezvoltare vizează direct depunerile de proteine asociate demenței – de exemplu depunerea beta-amiloidului și a proteinei tau în Alzheimer, respectiv acumularea alfa-sinucleinei în Parkinson.

Și printre ingredientele din suplimente există unele care, pe lângă efectele asupra întregului organism, pot reduce specific producția excesivă de proteine. Desigur, efectul lor nu este la fel de puternic precum cel al medicamentelor și nu le înlocuiesc.

Cercetările privind compușii naturali care reduc agregarea proteinelor au început încă din anii 1990, însă începutul anilor 2020 a adus un salt important.

Să trecem în revistă cele mai importante substanțe naturale!

Epigalocatechin-galat (EGCG) – extract de ceai verde: unul dintre primele ingrediente vegetale studiate în contextul demenței. Cercetările sugerează că poate transforma fibrilele beta-amiloide asociate Alzheimerului într-o formă mai puțin toxică – adică le inhibă acumularea. În studii s-au utilizat 400–800 mg/zi EGCG.40-42

Curcumină – extract de turmeric: se leagă direct de beta-amiloid, inhibă formarea plăcilor și ajută la stabilizarea proteinei tau, implicată (și) în Parkinson. În mici studii clinice orientate pe Alzheimer s-au folosit 2–4 g/zi curcumină, însă eficiența nu este încă pe deplin conturată. Formele cu biodisponibilitate mai bună pot funcționa și în doze mai mici.43,44

Resveratrol – polifenol din coaja strugurilor/vin roșu: activează calea sirtuin-1, care stimulează degradarea amiloidului și inhibă acumularea. Dozajul variază mult în cercetări, deoarece absorbția moleculei este scăzută, astfel încât au fost încercate mai multe abordări. În studii clinice au fost frecvente doze de 500 mg–1 g/zi, pe durata mai multor luni. Merită menționat un studiu randomizat din 2015: pacienților cu Alzheimer li s-au administrat 1 g/zi, apoi 2 g/zi resveratrol, observându-se un impact asupra acumulării amiloidului, însă la asemenea doze au apărut și reacții adverse (ex. disconfort gastrointestinal, scădere în greutate).45-47

Acizi grași omega-3 (DHA, EPA) – ulei de pește, extract de alge: conform cercetărilor, DHA influențează direct metabolismul beta-amiloidului și reduce fosforilarea proteinei tau. În studii s-au analizat doze de 1–2 g DHA/zi. Ca supliment, merită ales un ulei de pește cu conținut ridicat de DHA.48-50

Huperzină A: un alcaloid vegetal originar din China, cu efecte particulare. Ingredientele de mai sus reduc agregarea proteinelor beta-amiloid și tau. Huperzina A acționează diferit: poate inhiba acetilcolinesteraza, îmbunătățind astfel memoria și învățarea.51-53

Concluzie

Se vede clar că multe substanțe pot, simultan, să reducă agregarea proteinelor și să susțină funcțiile cerebrale. Motivul: aceste ingrediente acționează, de regulă, prin mai multe mecanisme în organism. Cei mai mulți compuși de origine vegetală au, de exemplu, și proprietăți antioxidante și antiinflamatoare puternice, astfel protejează sistemul nervos într-un mod complex împotriva deteriorării.

Pe baza celor de mai sus, recomandarea Vitamin360

Now Foods Brain Elevate – pentru susținerea funcțiilor cerebrale: conține o parte semnificativă dintre suplimentele enumerate mai sus.

  • Extractul de Ginkgo biloba susține circulația cerebrală și are efect antioxidant. Ajută la menținerea memoriei și a concentrării.
  • RoseOx® (extract de rozmarin), ca antioxidant puternic, protejează neuronii de stresul oxidativ. Pe termen lung poate contribui la stabilitatea funcțiilor cerebrale.
  • Fosfatidilserina și colina sunt componente esențiale ale membranelor celulare.
  • Huperzina, prin efectul asupra acetilcolinei (neurotransmițător), susține memoria.

Dozajul produsului nu este excesiv: este potrivit pentru prevenție și pentru simptome ușoare, însă pentru scop terapeutic pot fi necesare doze mai mari – desigur, doar la recomandarea medicului.

Now Foods Curcumină 400 mg – CurcuBrain: formulă de curcumină optimizată pentru absorbție. Din acest supliment poate fi suficientă o cantitate considerabil mai mică pentru susținerea sistemului nervos.

Now Foods DHA-500, Double Strength – Omega-3 extra puternic: un supliment omega-3 foarte concentrat, care, prin conținutul ridicat de DHA (500 mg/capsulă) și EPA (250 mg), susține funcțiile cerebrale, sănătatea cardiovasculară și protecția celulelor.

USA medical Extract de ceai verde 50% EGCG: pe lângă extractul de ceai verde, conține și o cantitate mică de pulbere din sâmburi de struguri. Sâmburii de struguri au fost incluși fiindcă sunt bogați în polifenoli și proantocianidine, antioxidanți puternici, care funcționează în sinergie cu EGCG: împreună pot amplifica protecția celulară, susținerea circulației și mecanismele de apărare ale sistemului nervos. Cantitatea este atât de mică încât servește doar scopului sinergic.

Life Extension Optimized Resveratrol Elite™: dacă tot vorbim de struguri! În produs, polifenolii lucrează sinergic – resveratrolul (compusul activ asociat vinului roșu) este susținut de quercetină (care îi poate îmbunătăți absorbția). În plus, quercetina acționează direct asupra mitocondriilor, sprijinind funcționarea lor stabilă și eficiența utilizării energiei. Știți, la începutul articolului am subliniat cât de importantă este integritatea „motoarelor” celulare – mitocondriile – în contextul demenței.

Now Foods CoQ10 400 mg – Coenzima Q10: dacă tot suntem la mitocondrii! În apariția demenței nu contează doar agregările proteice, ci și deteriorarea centrului de producere a energiei – mitocondria. Când funcția mitocondrială este afectată, alimentarea energetică a neuronilor se dezechilibrează, ceea ce pe termen lung poate contribui la procese neurodegenerative. Coenzima Q10 este un cofactor esențial: susține lanțul de transport al electronilor și, ca antioxidant, protejează celulele de stresul oxidativ, contribuind astfel la menținerea funcțiilor cerebrale.

De luat cu tine

Lista de produse poate părea mare la prima vedere, iar merită să le separi în două categorii: suplimente recomandate pentru prevenție, respectiv pentru gestionarea unor simptome mai intense.

Pentru prevenție:

În scop terapeutic (doar cu aprobarea medicului):

Contraindicații

Ingredientele de mai jos, în general, se pot combina bine, însă în anumite condiții sau în cazul administrării de medicamente este necesară prudență sporită.

În cazul tratamentului cu anticoagulante, înainte de utilizarea următoarelor ingrediente este necesară consultarea medicului:

  • resveratrol
  • DHA
  • ceai verde
  • CoQ10 (în cazul warfarinei)

În caz de predispoziție la sângerare sau înainte de intervenții chirurgicale:

  • resveratrol
  • DHA
  • ceai verde

În cazul tensiunii arteriale scăzute, amețelii sau slăbiciunii:

  • bacopa
  • CoQ10
  • resveratrol

În caz de sensibilitate hepatică:

  • ceai verde (EGCG)

În cazul afecțiunilor sensibile hormonal:

  • resveratrol (deoarece este un fitoestrogen slab)

Now Foods Brain Elevate (recomandat pentru prevenție) este de evitat în următoarele situații:

  • tratament anticoagulant,
  • tendință la sângerare,
  • epilepsie,
  • înainte de intervenții chirurgicale,
  • sarcină, alăptare,
  • bradicardie,
  • administrarea de medicamente pentru Alzheimer și
  • boală hepatică severă.

În plus, necesită prudență în următoarele cazuri:

  • tensiune arterială instabilă,
  • sensibilitate la mai multe plante medicinale,
  • puls scăzut și
  • probleme tiroidiene.

De asemenea, în timpul alăptării sau al sarcinii, pentru orice supliment alimentar este necesară consultarea medicului – chiar dacă acest aspect nu este specific demenței, merită menționat.

Surse utilizate ⋙
  1. Li X, Feng X, Sun X, Hou N, Han F, Liu Y. Global, regional, and national burden of Alzheimer's disease and other dementias, 1990-2019. Front Aging Neurosci. 2022 Oct 10;14:937486. doi: 10.3389/fnagi.2022.937486. PMID: 36299608; PMCID: PMC9588915.
  2. https://www.thelancet.com/action/showCitFormats?doi=10.1016%2FS2468-2667%2821%2900249-8&pii=S2468-2667%2821%2900249-8
  3. Emmady PD, Schoo C, Tadi P. Major Neurocognitive Disorder (Dementia) [Updated 2022 Nov 19]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557444/
  4. https://escholarship.org/content/qt77g8t63q/qt77g8t63q_noSplash_59d7fbd60fc063e6dba5c393fe7ea300.pdf
  5. Mehta RI, Schneider JA. Neuropathology of the Common Forms of Dementia. Clin Geriatr Med. 2023 Feb;39(1):91-107. doi: 10.1016/j.cger.2022.07.005. Epub 2022 Oct 18. PMID: 36404035; PMCID: PMC10013181.
  6. https://www1.racgp.org.au/ajgp/2023/august/pathophysiology-of-dementia
  7. Goel P, Chakrabarti S, Goel K, Bhutani K, Chopra T, Bali S. Neuronal cell death mechanisms in Alzheimer's disease: An insight. Front Mol Neurosci. 2022 Aug 25;15:937133. doi: 10.3389/fnmol.2022.937133. PMID: 36090249; PMCID: PMC9454331.
  8. Wang J, Dai L, Zhang Z. Protein aggregation in neurodegenerative diseases. Chin Med J (Engl). 2025 Nov 5;138(21):2753-2768. doi: 10.1097/CM9.0000000000003802. Epub 2025 Sep 16. PMID: 40960157; PMCID: PMC12574514.
  9. Sanders AE, Schoo C, Kalish VB. Vascular Dementia. [Updated 2023 Oct 22]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430817/
  10. https://alz-journals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/alz.13360
  11. Cheng, ST. Cognitive Reserve and the Prevention of Dementia: the Role of Physical and Cognitive Activities. Curr Psychiatry Rep 18, 85 (2016). https://doi.org/10.1007/s11920-016-0721-2
  12. https://bjsm.bmj.com/content/56/12/701
  13. https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2841638
  14. https://www.thelancet.com/journals/lanpub/article/PIIS2468-2667%2821%2900071-2/fulltext
  15. Stern Y. Cognitive reserve. Neuropsychologia. 2009 Aug;47(10):2015-28. doi: 10.1016/j.neuropsychologia.2009.03.004. Epub 2009 Mar 13. PMID: 19467352; PMCID: PMC2739591.
  16. https://link.springer.com/article/10.1007/s11065-021-09478-4
  17. https://www.frontiersin.org/journals/aging-neuroscience/articles/10.3389/fnagi.2024.1358992/full
  18. https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0038268
  19. Dyall SC. Long-chain omega-3 fatty acids and the brain: a review of the independent and shared effects of EPA, DPA and DHA. Front Aging Neurosci. 2015 Apr 21;7:52. doi: 10.3389/fnagi.2015.00052. PMID: 25954194; PMCID: PMC4404917.
  20. M Mafham, S Parish, A Offer, G Buck, L Bowman, J Armitage, The ASCEND Study Group , Effects of omega-3 fatty acids on dementia and cognitive Impairment in the ASCEND trial, European Heart Journal, Volume 43, Issue Supplement_2, October 2022, ehac544.2434, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehac544.2434
  21. Vargas-Uricoechea, H.; Castellanos-Pinedo, A.; Urrego-Noguera, K.; Vargas-Sierra, H.D.; Pinzón-Fernández, M.V.; Barceló-Martínez, E.; Ramírez-Giraldo, A.F. Mindfulness-Based Interventions and the Hypothalamic–Pituitary–Adrenal Axis: A Systematic Review. Neurol. Int. 2024, 16, 1552-1584. https://doi.org/10.3390/neurolint16060115
  22. Pascoe, M. C., Thompson, D. R., & Ski, C. F. (2017). Yoga, mindfulness-based stress reduction and stress-related physiological measures: A meta-analysis. Psychoneuroendocrinology, 86, 152–168. https://doi.org/10.1016/j.psyneuen.2017.08.008
  23. https://www.frontiersin.org/journals/human-neuroscience/articles/10.3389/fnhum.2017.00315/full
  24. Paller KA, Voss JL. Memory reactivation and consolidation during sleep. Learn Mem. 2004 Nov-Dec;11(6):664-70. doi: 10.1101/lm.75704. PMID: 15576883; PMCID: PMC534694.
  25. Balsamo, F.; Berretta, E.; Meneo, D.; Baglioni, C.; Gelfo, F. The Complex Relationship between Sleep and Cognitive Reserve: A Narrative Review Based on Human Studies. Brain Sci. 2024, 14, 654. https://doi.org/10.3390/brainsci14070654
  26. Liu, H., Ye, M., & Guo, H. (2019). An updated review of randomized clinical trials testing the improvement of cognitive function of Ginkgo biloba extract in healthy people and Alzheimer’s patients. Frontiers in Pharmacology, 10, 1688. https://doi.org/10.3389/fphar.2019.01688
  27. Pagotto, G. L. O., Santos, L. M. O., Osman, N., et al. (2024). Ginkgo biloba: A leaf of hope in the fight against Alzheimer’s dementia: Clinical trial systematic review. Antioxidants, 13(6), 651. https://doi.org/10.3390/antiox13060651
  28. Park, K. C., Jin, H., Zheng, R., et al. (2020). Cognition enhancing effect of Panax ginseng in Korean volunteers with mild cognitive impairment: A randomized, double-blind, placebo-controlled clinical trial. Journal of Ginseng Research, 44(4), 599–607. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32055589
  29. Lee, S., Jung, H. C., Sargent, M., & Kang, M. (2023). Acute effects of wild ginseng extract on exercise performance, cognitive function, and fatigue recovery: A randomized cross-over, placebo-controlled, double-blind study. International Journal of Traditional Medicine, 5(1), 5. https://doi.org/10.3390/ijtm5010005
  30. Aguree, S., Zolnoori, M., Atwood, T. P., & Owora, A. (2023). Association between choline supplementation and Alzheimer’s disease risk: A systematic review protocol. Frontiers in Aging Neuroscience, 15, 1242853. https://doi.org/10.3389/fnagi.2023.1242853
  31. Zeisel, S. H. (2017). Neuroprotective actions of dietary choline: Role of phosphatidylcholine in cognition. Nutrition Reviews, 75(9), 659–670. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5579609
  32. Mulargia, R., Ribaldi, F., Mutel, S., et al. (2024). Exploring the preventive effects of omega-3 polyunsaturated fatty acids supplementation on global cognition: A systematic review and meta-analysis. Clinical Trials in Nutrition, 9(3), 34. https://doi.org/10.3390/ctn9030034
  33. Kalamara, T. V., Dodos, K., Georgakopoulou, V., et al. (2025). Cognitive efficacy of omega-3 fatty acids in Alzheimer’s disease: A systematic review and meta-analysis. Biomedical Reports, 62, Article 1940. https://doi.org/10.3892/br.2025.1940
  34. Wang, Z., Zhu, W., Xing, Y., Jia, J., & Tang, Y. (2022). B vitamins and prevention of cognitive decline and incident dementia: A systematic review and meta-analysis. Nutrition Reviews, 80(4), 931–949. https://doi.org/10.1093/nutrit/nuab057
  35. Li, S., Guo, Y., Men, J., Fu, H., & Xu, T. (2021). The preventive efficacy of vitamin B supplements on the cognitive decline of elderly adults: A systematic review and meta-analysis. BMC Geriatrics, 21, 367. https://doi.org/10.1186/s12877-021-02253-3
  36. Zhao, R., Han, X., Zhang, H., et al. (2022). Association of vitamin E intake in diet and supplements with risk of dementia: A meta-analysis. Frontiers in Aging Neuroscience, 14, 955878. https://doi.org/10.3389/fnagi.2022.955878
  37. Kang, J. H., Cook, N., Manson, J., et al. (2006). A randomized trial of vitamin E supplementation and cognitive function in women. JAMA Internal Medicine, 166(22), 2462–2468. https://doi.org/10.1001/archinte.166.22.2462
  38. Hamid, M., Mansoor, S., Amber, S., & Zahid, S. (2022). A quantitative meta-analysis of vitamin C in the pathophysiology of Alzheimer’s disease. Frontiers in Aging Neuroscience, 14, 970263. https://doi.org/10.3389/fnagi.2022.970263
  39. Travica, N., Ried, K., Sali, A., Scholey, A., Hudson, I., & Pipingas, A. (2017). Vitamin C status and cognitive function: A systematic review. Nutrients, 9(9), 960. https://doi.org/10.3390/nu9090960
  40. Tang, S., Zhang, Y., Botchway, B. O. A., Wang, X., Huang, M., & Liu, X. (2025). Epigallocatechin-3-gallate inhibits oxidative stress through the Keap1/Nrf2 signaling pathway to improve Alzheimer disease. Molecular Neurobiology, 62, 3493–3507. https://doi.org/10.1007/s12035-024-04498-6
  41. Paul, F., Charité University Berlin. (2021). Sunphenon EGCG in the early stage of Alzheimer’s disease (SUN-AK). ClinicalTrials.gov Identifier: NCT00951834. https://clinicaltrials.gov/study/NCT00951834
  42. Kamboj, N., Sharma, S., & Kumar, R. (2025). Neuroprotective insights into epigallocatechin gallate (EGCG) for neurodegenerative disorders. Exploration of Neuroscience, 4, 100673. https://doi.org/10.37349/en.2025.100673
  43. Das, S. S., Gopal, P. M., Thomas, J. V., et al. (2023). Influence of CurQfen®-curcumin on cognitive impairment: A randomized, double-blinded, placebo-controlled study. Frontiers in Dementia, 2, 1222708. https://doi.org/10.3389/frdem.2023.1222708
  44. Small, G. W., UCLA. (2020). 18-Month study of memory effects of curcumin. ClinicalTrials.gov Identifier: NCT01383161. https://clinicaltrials.gov/study/NCT01383161
  45. Puranik, N., Kumari, M., Tiwari, S., Dhakal, T., & Song, M. (2025). Resveratrol as a therapeutic agent in Alzheimer’s disease: Evidence from clinical studies. Nutrients, 17(15), 2557. https://doi.org/10.3390/nu17152557
  46. Azargoonjahromi, A., & Abutalebian, F. (2024). Unraveling the therapeutic efficacy of resveratrol in Alzheimer’s disease: An umbrella review. Nutrition & Metabolism, 21, 15. https://doi.org/10.1186/s12986-024-00792-1
  47. Alzheimer’s Disease Cooperative Study (ADCS). (2016). Resveratrol for Alzheimer’s disease. ClinicalTrials.gov Identifier: NCT01504854. https://clinicaltrials.gov/study/NCT01504854
  48. Yassine, H. N., et al. (2020). Brain delivery of supplemental docosahexaenoic acid (DHA): A randomized placebo-controlled clinical trial. eBioMedicine, 59, 102883. https://doi.org/10.1016/j.ebiom.2020.102883
  49. Avallone, R., Vitale, G., & Bertolotti, M. (2019). Omega-3 fatty acids and neurodegenerative diseases: New evidence in clinical trials. International Journal of Molecular Sciences, 20(17), 4256. https://doi.org/10.3390/ijms20174256
  50. Castellanos-Perilla, N., Bordab, M. G., Aarsland, D., & Barreto, G. E. (2024). An analysis of omega-3 clinical trials and a call for personalized supplementation for dementia prevention. Expert Review of Neurotherapeutics, 24(3), 313–324. https://doi.org/10.1080/14737175.2024.2313547
  51. Yang, G., Wang, Y., Tian, J., & Liu, J. P. (2013). Huperzine A for Alzheimer’s disease: A systematic review and meta-analysis of randomized clinical trials. PLOS ONE, 8(9), e74916. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0074916
  52. Friedli, M. J., & Inestrosa, N. C. (2021). Huperzine A and its neuroprotective molecular signaling in Alzheimer’s disease. Molecules, 26(21), 6531. https://doi.org/10.3390/molecules26216531
  53. Wanbangde Pharmaceutical Group. (2025). Clinical study to evaluate the efficacy and safety of Huperzine A controlled-release tablets in Alzheimer’s dementia. ClinicalTrials.gov Identifier: NCT07066826. https://clinicaltrials.gov/study/NCT07066826

Among our articles written by our nutrition expert, you'll find product reviews and helpful tips on healthy living and prevention.

Our most popular articles: